Otita de piscină la copii: cum o recunoști, cum o tratezi și cum faci să o eviți
Written by Ilona Adelaida Duta on 07/01/2025
Copiii iubesc vara, înotul și joaca în apă. Ca să nu facă pauză de la bălăceală, părinții trebuie să fie atenți la otita externă, cunoscută popular drept „otita de piscină” sau „urechea înotătorului”. Apare frecvent în sezonul cald, este dureroasă și uneori greu de gestionat dacă nu e tratată corect. Ce o provoacă, ce simptome ar trebui să ne alarmeze și ce NU e recomandat să facem acasă:
Otita externă este o inflamație a canalului auditiv extern, cauzată în principal de retenția de apă după înot. Apa care rămâne blocată în ureche creează un mediu cald și umed – condiția perfectă pentru dezvoltarea bacteriilor sau a ciupercilor. De aceea, această afecțiune este supranumită și „urechea înotătorului”.
Nu doar piscina poate fi vinovată – ci și băile în lacuri, râuri, mare sau chiar dușuri frecvente în sezonul cald, mai ales dacă apa este contaminată sau dacă urechea a fost agresată anterior (prin curățare excesivă cu bețișoare, de exemplu). În general, copiii sunt mai predispuși la această afecțiune pentru că au un canal auditiv mai îngust, care se poate irita și inflama mai ușor. Vara, când orele de joacă în apă se multiplică, riscul crește semnificativ.
Ce e bine de știut despre otita de piscină
Otita externă nu este contagioasă, dar poate apărea în contextul folosirii la comun a prosopului, căștii sau dopurilor de urechi – obiecte care pot purta bacterii.
Spre deosebire de otita medie, care afectează zona din spatele timpanului, otita externă afectează doar canalul auditiv. Asta înseamnă că nu este însoțită de nas înfundat sau tuse.
Un copil care a avut recent otită externă este mai predispus la recidivă, în special dacă are piele sensibilă, canal auditiv îngust sau nu s-a vindecat complet. În aceste cazuri, sunt recomandate măsuri de protecție suplimentare: dopuri speciale, uscare riguroasă după baie și evitarea apei până la aviz medical.
Cum evoluează otita de piscină: de la primele semne la forme severe
Otita externă se manifestă inițial prin disconfort ușor, dar poate evolua rapid către durere severă dacă nu este tratată. Simptomele otitei externe, cunoscută și ca „urechea înotătorului”, apar de obicei treptat și sunt ușoare la început. Însă dacă infecția nu este tratată prompt sau se extinde, manifestările pot deveni din ce în ce mai neplăcute. Medicii clasifică otita externă în trei stadii: ușoară, moderată și avansată.
1. Otită ușoară
Primele semne sunt adesea trecute cu vederea. Poate apărea o senzație de mâncărime în interiorul urechii și o roșeață discretă a pielii canalului auditiv. În unele cazuri, această roșeață poate fi greu de observat, mai ales la persoanele cu piele închisă la culoare. Copilul poate simți un disconfort ușor, mai ales când îi este atinsă urechea externă (pavilionul) sau când se apasă pe zona din fața orificiului auditiv (tragusul). Este posibil să apară și o scurgere discretă de lichid limpede sau ușor tulbure.
2. Otită moderată
Pe măsură ce inflamația avansează, mâncărimea se intensifică, iar durerea devine mai accentuată, mai ales la atingere sau în timpul somnului, când urechea este presată de pernă. Canalul auditiv începe să se umfle, iar lichidul și resturile celulare pot bloca parțial pasajul. Apare o senzație de ureche „plină” sau de presiune, iar auzul se poate înăbuși, copilul auzind mai slab decât de obicei.
3. Otită avansată
Dacă infecția nu este tratată, pot apărea forme severe. Durerea devine intensă, uneori radiind spre gât, față sau partea laterală a capului. Canalul auditiv poate fi complet blocat de umflături, secreții sau inflamație. Se observă adesea roșeață și umflare a urechii externe, dar la persoanele cu piele închisă, aceste semne pot fi mai greu vizibile. În plus, se pot umfla ganglionii limfatici din zona gâtului, iar copilul poate avea febră, semn că organismul luptă cu infecția.
E important ca părinții să fie atenți la aceste semne după fiecare sesiune de înot – mai ales dacă copilul a stat mult timp cu capul sub apă sau se plânge de „zgomote” sau „senzații ciudate” în ureche. Nu toate otitele dor la început, dar toate pot deveni dureroase dacă nu sunt tratate la timp.
Ce tratamente NU sunt recomandate acasă?
Una dintre cele mai frecvente greșeli este folosirea bețișoarelor de urechi în speranța că acestea vor elimina apa sau secrețiile. În realitate, pot răni canalul auditiv și pot împinge bacteriile mai adânc, favorizând infecția.
La fel de riscant este și apelul la remedii „naturale” sau tratamente improvizate, cum ar fi aplicarea de alcool medicinal, oțet sau uleiuri esențiale fără recomandarea unui medic. Părinții ar trebui să evite automedicația cu picături auriculare antibacteriene sau antifungice cumpărate fără rețetă. De asemenea, nu este indicat să se folosească suflarea forțată de aer în ureche cu uscătorul de păr – o metodă populară, dar riscantă, care poate usca excesiv pielea și agrava iritația. Orice tratament trebuie stabilit de un medic ORL, în urma unei consultații care poate include aspirarea secrețiilor sau curățarea profesională a canalului auditiv.
Când este cazul să mergem la medic?
Dacă durerea persistă mai mult de 48 de ore, dacă apare febră, dacă scurgerea din ureche este purulentă sau dacă copilul nu mai aude bine, vizita la medic nu trebuie amânată. În special la copiii mici, care nu pot descrie exact ce simt, orice modificare de comportament – apatie, plâns inexplicabil, refuzul de a mânca – ar trebui să ridice semne de întrebare.
Cum prevenim otita externă: sfaturi utile pentru părinți
Prevenția începe imediat după ieșirea din apă. Copilul trebuie să-și usuce urechile corect: prin înclinarea capului și tamponarea blândă cu un prosop curat. Nu este recomandată introducerea de obiecte în ureche, nici măcar colțuri de prosop sau șervețele. În cazul copiilor care înoată frecvent, pot fi utile dopurile speciale din silicon sau casca de înot, mai ales în bazine cu apă tratată intens cu clor, care poate irita pielea urechii. De asemenea, este indicat ca fiecare copil să aibă propriul prosop, cască și dopuri – refolosirea celor altora poate transmite bacterii.
Sursa info: https://hotnews.ro/
Sursa foto: https://www.orlmerchea.ro/